CIORAN: A REFLECTION ON DECADENCE AS A LIFESTYLE
(Abstract)

I started this study from a basic observation formulated by the vast exegesis dedicated to the work of the philosopher Emil Cioran: his philosophy seems to spring from a practice, from a particular endorsement of a lifestyle, drawing to a series of emblematic gestures, the most prominent of all being the refusal of social integration. Nevertheless, this refusal goes hand in hand with the need to be validated, through an intense activity in terms of reading and writing, within the host culture (the French); also, it implies a refusal of new citizenship redoubled by enfranchisement through culture, etc. Appealing to a famous poem by Verlaine, it seemed to me necessary to restore a defining gesture that focuses on the ontological status of the Romanian philosopher: labeling as “decadent” the apparently contradictory position of the “barbarian”, whose voice brings echoes from a “small” and recent culture (the Romanian). Thus, I analyzed the way in which Emil Cioran translates into a form of life/ lifestyle the philosophical elements that marked his formative trajectory through Oswald Spengler’s work, The Decline of the West. In order to analyze Cioran’s identification with the Decadent movement, I also addressed Friedrich Nietzsche’s work, which offered more clues concerning Decadence and decay, in particular, for Cioran’s style of philosophical reflection, for his idea of “thinking” through the body, and for his attention to a particular metabolism. As case studies, I chose Emil Cioran’s essay On France and his lesser- known youth articles collected in the volume, The Revelations of Sorrow. The first essay highlights the fact that we need to rethink the morphology of culture from the perspective of life forms associated with specific stylizations of everyday life. The other youth articles enhance the fact that the Bohemian lifestyle should be reconsidered thoroughly because it mirrors the most specific modalities of the French culture and civilization. In conclusion, I analyzed a part of Cioran’s reflection not only as an instance when a life form is assumed (the Bohemian style), but also as a form of life interbreeding a prestigious cultural form (the French culture) and the philosopher’s own type of sensitivity (decadence).

Keywords: Decadence, Lifestyle, Aestheticism Fin de Siècle, Sickness, Bohemia.

CIORAN: O REFLECȚIE DESPRE DECADENȚĂ CA STIL DE VIAȚĂ
(Rezumat)

Am început acest studiu de la o observație banală înregistrată în vasta exegeză dedicată operei filozofului Emil Cioran: filozofia sa pare să se reverse într-o practică, să decurgă dintr-un stil de viață, schițând o serie de gesturi emblematice, cel mai subliniat dintre ele fiind  chiar  refuzul integrării sociale. Cu toate acestea, refuzul său merge mână în mână cu nevoia de a fi validat printr-o intensă activitate în ceea ce privește cititul și scrisul în interiorul culturii de adopție ( cea franceză); de asemenea, implică și refuzul acceptării unei noi cetățenii dublată de încetățenirea prin cultură etc. Apelând la faimosul poem al lui Verlaine, mi s-a părut necesar să restaurez un gest definitoriu care focalizează statutul ontologic al filozofului român: și anume etichetarea ca decadentă poziția aparent contradictorie a ”barbarului” a cărui voce se face ecoul unei culturi ”mici” și recente ( cea română). Astfel, am analizat modul în care Emil Cioran traduce într-o formă de viață/ un stil de viață elementele filozofice care au  marcat traseul său formativ sub influența operei lui Oswald Spengler, Declinul Occidentului. Pentru a chestiona identificarea lui Emil Cioran cu Decadența, m-am adresat deopotrivă operei lui Friedrich Nietzsche care oferă mai multe informații privitoare la decadență și declin în particular pentru stilul reflecției filozofice a lui Emil Cioran, pentru ideea sa de a ”gândi” prin intermediul corpului și pentru atenția pe care o acordă unui metabolism particular. Ca studiu de caz, am ales eseul lui Emil Cioran, Despre Franța și mai puțin cunoscutele sale articole de tinerețe grupate în volumul, Revelațiile durerii. Primul eseu subliniază faptul că morfologia culturii poate fi regândită din perspectiva formelor de viață asociate stilizărilor aferente ale vieții cotidiene. Câteva din articolele de tinerețe relevă faptul că stilul de viață boem merită să fie reconsiderat din perspectiva felului în care oglindește modalități specifice ale culturii și civilizației franceze. În concluzie, am analizat o parte a reflecției cioraniene nu numai ca mod de asumare a unei forme de viață (stilul de viață boem), dar și ca formă de viață care conjugă un model cultural prestigios (cultura franceză) și propria sensibilitate a filozofului, sensibilitatea decadentă.

Cuvinte-cheie: decadență, stil de viață, estetism Fin de Siècle, maladie, boemă.